Economie
Trendul crescător al populației este datorat în mare parte numărului mare de firme care s-au localizat în Sarasău, localitatea fiind situată în proximitatea municipiului Sighetu Marmației a fost capabilă să atragă învestiții în industria mobilei, cherestelei, prelucrarea metalelor și construcții, panificație și turism. În comuna Sarasău există 3 unități de cazare de tip pensiune turistică care totalizează un număr de 46 locuri de cazare.
Aceasta este în mare parte bazată pe industria lemnului, cel mai mare agent economic de pe raza comunei fiind Plimob S.A. având aproximativ 600 de angajați. În localitate mai sunt agenți economici, cu domeniu de activitate în prelucrarea lemnului. În comună mai exită 2 brutării, o firmă de transport, și alte firme mai mici care desfășoară diferite tipuri de activități în diferite domenii.
Se poate spune că localitatea Sarasău este bine dezvoltată din punct de vedere economic, asta o dovedește numărul de agenți economici înregistrați. Potențialul economic al localității este unul foarte mare datorită amplasamentului la doar 7 km de municipiul Sighetu Marmației, a șoselei care traversează localitatea DN 19, a căii ferate cu dublu ecartament care face legătura cu Ucraina (Sighetu Marmației-Teresva ) . Localitatea mai beneficiază și de drum agricol betonat, si de o rețea de drumuri comunale foarte bine întreținute. Rețea de apă și canalizare, în viitorul apropiat va beneficia și de rețeaua de gaze naturale, toate aceste fac ca potențialul economic al comunei Sarasău să fie unul foarte bun, comuna Sarasău beneficiază și de statutul de localitate peri urbană.
Teritoriul administrativ al Comunei Sarasău este străbătut de Drumul Național 19, care traversează localitatea și face legătura între Sighetu Marmației – Satu Mare. Accesul în interiorul teritoriului administrativ este asigurat de drumul forestier care face legătura între extremitatea Străzii Pădurii şi extremitatea UAT. Transportul lemnului exploatat din pădurile situate în partea de sud-vest a UAT Sarasău se realizează pe acest drum forestier.
La Primăria Sarasău sunt înregistrate 227 mașini înmatriculate în România, rezultând astfel faptul că la cinci gospodării există o mașină, în comună există 1.131 gospodării. Cele mai apropiate stații de alimentare cu carburant sunt situate la aproximativ 5 km, fiind localizate pe teritoriul municipiului Sighetu Marmației.
Pe plan local principalul transportator care efectuează curse zilnice regulate Sarasău – Sighetu Marmației este compania S.C Transport Mara Nord SRL.
Linii de autobuz S.C Transport Mara Nord SA.
Rețeaua stradala actuala are o axă centrală (DN 19) care merge pe direcția generală de la nord-est spre sud-vest, la aceasta adăugându-se drumurile comunale nemodernizare.
În comuna Sarasău există 22 de străzi, cu o lungimea totala de 11.235 m, suprafața ocupata de străzi este de 54 ha (sursa PUG).
AGRICULTURA
Agricultura dispune de o suprafață de 1513 ha. din care 329 ha. reprezentând teren arabil, 990 ha. pășuni şi fânețe naturale,194 ha. livezi. Suprafața fondului forestier este de 176 ha. Ca urmare a lipsei unor variante viabile majoritatea gospodăriilor din comună sunt gospodării exclusiv agricole sau preponderent agricole, numărul gospodăriilor neagricole fiind foarte mic. Cu toate acestea nu există, încă, forme asociative de gospodărire a terenurilor agricole, situaţia fiind datorată atât reticenţelor faţă de aceste forme de gospodărire date de perioada precedentă anului 1989, cât şi desocializării datorate perioadei prelungite de tranziţie.
În tot ceea ce priveşte legumicultura, pomicultura şi viticultura, aceste culturi se fac individual fără a avea un scop de venit ci doar pentru consumul propriu.
Zootehnia este principala ocupaţie a gospodarilor, produsele rezultate fiind valorificate la punctele de colectare ale laptelui de pe raza comunei. Nu există industrie de prelucrare a laptelui, acesta fiind transportat în oraşele apropiate. După anul I989 conform legii 18/1991 terenurile cooperativizate au reintrat în posesia şi proprietatea celor în drept sau a moştenitorilor acestora. Repartizarea terenurilor pe vechile amplasamente, foamea de pământ şi de proprietate asupra acestuia , numărul mare de proprietari şi moştenitori, au dus la o fărâmiţare excesivă a terenului predominând parcele mici, ineficiente din punctul de vedere al producţiei. Această fărâmiţare excesivă a dus la un regres fără precedent în practica agricolă în ceea ce priveşte agrotehnica şi lucrările agricole, agricultura practicată în comună fiind una rudimentară, practicată cu multe decenii în urmă, o agricultură a subzistenţei, slab mecanizată, şi deocamdată fără perspective.